Estimated Reading Time: 5 minutes
Există atât de multe aspecte ale fotbalului pe care fanii le consideră normale şi implicite.
Fotbalul a devenit cel mai urmărit sport din lume, așa că rareori ne gândim la părțile jocului care s-au dezvoltat de-a lungul anilor, darămite la cele care au fost inventate în întregime. Steagurile de la colţul terenului, mărimea porţii sau cea a terenului, mingea cu care se joacă s-au tot modificat de-a lungul vremii.
Dintre toate regulile care au fost introduse, probabil că nici una nu a fost la fel de influentă ca decizia de a acorda jucătorilor cartonaşe galbene și roșii pentru încălcarea regulilor jocului.
Nimeni nu îşi poate imagina acum fotbalul fără cartonaşele galbene şi roşii, dar a fost o lungă perioadă în care acestea nu au existat, ele fiind introduse abia în 1970, acum 50 ani. Înainte, avertizarea se făcea verbal, fapt care a dus, nu de puţine ori, la situaţii hilare, pentru că nici jucătorii, nici stafful sau suporterii nu înţelegeau ce se întâmplă.
Un asemenea caz s-a petrecut în sfertul de finală al CM 1966, dintre Argentina și Anglia, atunci când căpitanul sud-americanilor, Antonio Rattín, a fost trimis în tribună de arbitru pentru injurii. Arbitrul german Rudolf Kreitlein nu știa spaniola și nu a reușit să îi explice lui Rattín de ce a luat această decizie, argentinianul a considerat eliminarea injustă și s-a răzbunat pe englezi, așezându-se pe covorul roșu din fața tribunei în care se afla Regina Angliei. În plus, tot în acel meci, Jack și Bobby Charlton au fost avertizați cu „galben”, însă, din cauza lipsei cartonașelor, ei nu au știut acest lucru până a doua zi, când presa britanică a scris despre aceste avertismente.
Eliminarea verbală a lui Antonio Rattin. Sursă foto: thesun.co.uk
Acesta a fost şi momentul în care arbitrul englez Ken Aston, șeful comitetului de arbitri de la CM 1966, a propus introducerea cartonașelor, ideea apărând la un semafor:
„Trebuia să facem un sistem simplu prin care jucătorii, spectatorii și arbitrii să gestioneze pedepsele pentru comportament incorect. Ideea cu cartonașele mi-a venit în timp ce stăteam la un semafor. Culorile lui mi s-au părut cea mai bună analogie. Galbenul te atenționează, iar roșul te trimite în tribune.”
Prima competiție în care s-au folosit cartonașele a fost CM 1970, singura ediție de Cupă Mondială în care nu s-a arătat niciun cartonaș roșu.
În campionatul englez, ele au fost introduse abia în 1976, şi, încă din prima zi, au fost acordate două cartonaşe roşii.
În Anglia, arbitrii au început să devină din ce în ce mai vizibili în modul în care oficiau meciurile. Pe măsură ce violența de pe stadioane a început să escaladeze, în anii 1970 și începutul anilor 1980, s-a crezut că modul de a arbitra este o parte a problemei, prin urmare, în 1981, FA a decis să elimine cartonașele roșii, în speranța că va calma reacția suporterilor. Acţiunea nu a funcționat, bineînţeles, și, până în 1987, s-a decis că Anglia trebuie să fie în pas cu restul lumii și că trebuie să reintroducă cartonaşele înainte de sezonul 1987-1988, ceea ce a şi făcut.
Când vine vorba de cele mai multe cartonaşe galbene primite, nu e nicio surpriză că Sergio Ramos ocupă primul loc, cu cele peste 250 avertismente primite în Spania, and counting; e pe primul loc şi în UEFA Champions League.
Sergio Ramos
La polul opus, Raul, Michel Platini, Aaron Hughes, Gary Lineker, Philip Lahm, Damien Duff, Ryan Giggs, Joao Moutinho, Andres Iniesta sunt printre puţinii jucătorii care nu au primit niciun cartonaş roşu în toată cariera lor.
- Primul jucător eliminat verbal la Cupa Mondială a fost peruanul Placido Galindo, într-un meci împotriva României, la CM din 1930.
- Evgeni Lovcev, component al naționalei URSS-ului, e primul jucător din istorie care a luat primul cartonaș galben, la CM din 1970, într-o partidă impotriva Mexicului.
- Primul cartonaș roșu la Cupa Mondială a fost arătat chilianului Carlos Caszely, în meciul cu RFG, din 1974.
- Camerunezul Rigobert Song și francezul Zinedine Zidane sunt singurii jucători care au văzut cartonașe roșii la două ediții diferite de Cupă Mondială.
Scupltură în Doha, Qatar, cu gestul făcut de Zinedine Zidane la CM 2006, pentru care a fost eliminat
Deşi la două cartonaşe galbene primite într-un meci, un jucător îl primeşte pe cel roşu şi este eliminat, în 2006, la Cupa Mondială, croatul Josip Simunic a primit roşu după trei galbene, pentru ca arbitrul meciului, Graham Poll, a notat greşit numele jucătorului la al doilea cartonaş acordat.
Astfel, Poll i-a acordat fotbalistului primul avertisment în minutul 62, al doilea în minutul 90, însă cum a uitat de cel din minutul 62, trei minute mai târziu, la un alt fault al lui Simunic, englezul a scos din nou cartonașul galben, iar de data asta l-a arătat și pe cel roșu.
Odată cu introducerea sistemului VAR, cartonașele roșii, cel puțin, sunt verificate, iar erorile de arbitraj vor apărea din ce în ce mai rar.