Mijloace de transport în Franţa

Estimated Reading Time: 5 minutes

Pentru că am folosit atâtea mijloace de transport în vacanţa din Franţa, le vom face un articol special, ăsta.

Am plecat în deplasare cu avionul (vacanţa cu trenul din Franţa vine mai jos) de la Blue Air, luat imediat după tragerea la sorţi a grupelor, dus Paris, întors din Lyon, cu ceva în jur de 150€, cu tot cu bagaj de cală, cu ore de zbor rezonabile, 8 plecarea din Bucureşti, 10 din Lyon.
Am aterizat pe aeroportul Beauvais din Paris, unul ceva mai mic, dar care ne-a convenit, ţinând cont de faptul că nu e foarte aglomerat. De aici, există vreo 3 variante pentru a ajunge în oraş: un autobuz care te lasă la staţia de metrou Porte Maillot, 19€, de unde noi ar fi trebuit să schimbăm două metrouri, şi v-am zis mai sus că am avut bagaje de cală, nu foarte uşoare 😀 (nu uitaţi că suntem fete şi, în plus, am stat şi 13 zile); un tren până la Gare du Nord, unde am avut ambele hoteluri, tren la care se ajungea dacă mai mergeam cu un atutobuz vreo 5 minute; şi, cea mai bună variantă pentru noi, pe care am ales-o şi data trecută când am fost la Paris, un taxi de 6 locuri, care, dacă reuşim să-l umplem, costă 25€/pers. şi ne lasă exact în faţa hotelului. Aşa că am „agăţat” 4 băieţi şi pe la 12 eram în hotel deja, al nostru, nu al lor :)).
Metroul e de bază în oraş, iar pe ăsta l-am folosit foarte mult. O călătorie costă 1.8€.
În prima zi de meci, pe 10, am ajuns cu metroul în partea de nord a oraşului, să fim în zonă când va fi să plecăm spre Stade de France, şi am vizitat iar Sacre Coeur, la care am ajuns cu un funicular, pentru că, cu o zi în urmă, am ţinut neapărat să mergem pe jos de la cimitirul Montparnasse via Notre Dame spre Tour Eiffel, şi eram deja obosite. Funicularul te scuteşte de ceva scări de urcat, de care vom avea parte toată vacanţa, şi costă tot 1.8€, acelaşi bilet ca cel de metrou.
Spre stadion am încercat să luăm un Uber, dar am ajuns până la urmă într-un taxi (poza am pus-o pe Poveşti din taxi) care ne-a luat 40€. Eram deja 4 persoane, ieftin aşadar.
Ne-am întors de la stadion cu RER-ul, un fel de tren care face legătura între Paris şi împrejurimi, 2.25€. Deşi am încercat să evităm cât mai mult zonele aglomerate, nu am găsit altă variantă, dar am ajuns întregi 😀.
Pe 11 am plecat din Paris spre Normandia cu o maşină închiriată de la Budget Car Rental, pe care am dat 267€ pentru 4 zile. Benzina ne-a mai costat 130€, iar taxele de autostradă alţi 50 (despre experienţa cu maşina închiriată am scris aici).

Omaha Beach transport
După al doilea meci, cu Elveţia de pe 15, am plecat cu TGV-ul spre Marsilia, cu bilete luate din timp de pe net, 57€/pers., cu care am făcut 770km în 3h20min.

Marseille
În Marseille am vizitat insulele din jur cu barca, prima călătorie ne-a dus prin Parc National des Calanques, un loc sălbatic cu stânci abrupte şi plaje idilice (zău dacă nu e foarte uşor să vă daţi seama când scrie M, eu n-aş zice niciodată idilic :)) ), timp în care ne-a bătut rău de tot soarele, dar ne-a încântat privirile (pozele vor veni pe zile, cred). În a doua, am fugit pe urmele lui Edmond Dantes la Chateau d’If, în speranţa de a scăpa de ungurii care asediaseră Marsilia (aveau meci acolo pe 18 cu Islanda), cu o călătorie mai scurtă cu barca, dar cu ”vânt din pupa” serios.

Marseille
Pentru că, aparent, ne-am luat cam multe zile doar pentru Marseille, am plecat într-una din ele spre Aix-en-Provence cu autobuzul, 10€ dus-întors. La plajă tot cu autobuzul am fost, biletul fiind cel de la metrou, 1.6€.

Marseille
Spre ultimul meci din grupă, de la Lyon, am mers din nou cu TGV-ul, 340km, 1,5h.
În Lyon, am închiriat o bicicletă dublă prin parcul Tête d’Or, deşi eram epuizate, dar deja gândisem postul ăsta şi ar fi fost păcat să nu bifăm bicicleta (glumă).

Lyon
Către Stade de Lyon am mers cu un tramvai gratuit, care ne-a lăsat exact la intrare, iar la aeroportul Lyon–Saint-Exupéry am ajuns tot cu tramvaiul, Rhônexpress, 15.9€ biletul.
De la aeroportul Henri Coandă am luat un taxi cu aer condiţionat, ceea ce a fost divin :)).
Dar cele mai importante au fost picioarele noastre, pe care le-am umblat zeci de km zilnic şi care au urcat un nr. nedefinit de trepte (ex.1 în Lyon am avut ap. la et. 4, fără lift, iar scările astea, după bere , păreau nesfârşite), pentru că, bineînţeles, trebuie să suferim serios pentru privelişti.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *